| Sănătate
  • Categorii Categorii

    Distribuie

  • Sănătate

    Fenomenele climatice extreme și schimbările climatice pot avea un impact direct asupra sănătății oamenilor (efecte directe ale evenimentelor extreme: inundații, furtuni, valuri de căldură, secetă), dar și indirect (prin mecanisme mai complexe care rezultă din perturbarea sistemelor agricole și a altor ecosisteme ajutătoare, urbanizarea masivă, migrația populației, pământ nefertil, epuizarea resurselor de apă, schimbarea tiparelor bolilor infecțioase sau apariția noilor agenți patogeni, precum și a bolilor specifice necunoscute etc.).

    După cum se menționează în Strategia Sectorului de Sănătate pentru Adaptare la Schimbările Climatice (în aprobare), starea sănătății este determinată de un șir de factori care se regăsesc și în definirea conceptului de "bunăstare": nivelul de bunăstare determină capacitățile individuale și sociale de a-și putea permite îngrijirea medicală primară și secundară, un mediu sigur și curat, nutriție corectă, un stil de viață sănătos, o locuință sigură, educație etc. Astfel, orice pierdere considerabilă a veniturilor unei familii va amenința drept consecință starea de sănătate a populației și va afecta gradul de adaptabilitate a țării. Așadar, în condițiile Republicii Moldova, evenimentele meteorologice extreme pot cauza efecte "indirecte" severe care trebuie să fie considerate drept o amenințare majoră pentru vulnerabilitatea sistemului național de sănătate, mai mult decât efectele directe.

    Grupurile de populație cele mai vulnerabile la fenomenele climatice extreme sunt copiii, persoanele în etate, persoanele cu boli cronice, persoanele din grupurile defavorizate și cele foarte dependente de resursele naturale.

    Populația rurală este mai vulnerabilă la schimbările climatice, în comparație cu populația urbană: accesibilitatea redusă la infrastructura pentru serviciile de îngrijire a sănătății; numărul mare de persoane care nu sunt înregistrate la medicul de familie și al celor care nu dețin poliță de asigurare medicală obligatorie (27.3% din populația rurală comparativ cu 19.9% din populația urbană); fiecare a treia persoană care nu deține o poliță de asigurare medicală face parte din grupa de populație cea mai săracă; accesul limitat la aprovizionarea cu apă potabilă sigură (circa 59% din numărul total al populației  rurale depinde de aprovizionarea descentralizată cu apă), precum și accesul limitat sau lipsa accesului la sanitație etc.

    Conform evaluării vulnerabilității efectuate sub aspectul riscurilor/avantajelor schimbării climei asupra sănătății (Comunicarea Națională Trei, 2013), cele mai vulnerabile zone ale Republicii Moldova, care vor fi afectate de schimbarea climei, sunt municipiul Chișinău, Sudul și parțial Centrul țării, pentru care s-a identificat cel mai mare număr de riscuri cu probabilitate înaltă.

    Riscurile identificate pentru sectorul Sănătate:

    • sporirea numărului de decese cauzate de valurile de căldură;
    • sporirea numărului de boli cauzate de poluarea aerului;
    • riscuri înalte de afecțiuni alergice;
    • riscuri înalte de secetă și deficit de apă;
    • sporirea cazurilor de boli transmise prin apă și prin alimente.

    Prevenirea efectelor schimbării climei asupra sănătății și răspunsul la acestea necesită acțiuni la diferite niveluri: de la pregătirea sistemului de sănătate în coordonare cu sistemele de avertizare meteorologică timpurie până la consultarea oportună publică și medicală, îmbunătățirea încăperilor locative și planificării urbane.

    Planul de acțiuni la Strategia Sectorului de Sănătate pentru Adaptare la Schimbările Climatice pentru anii 2017-2020 (în aprobare) include măsuri:

    • de asigurare a colaborării funcționale între sectoarele și instituțiile relevante în scopul fortificării capacităților de adaptare și utilizarea eficientă a resurselor disponibile;
    • de instituire a unui sistem informațional eficient în domeniul sănătății mediului cu aspectele schimbărilor climatice în scopuri decizionale și accesului public la informație;
    • de creare a mecanismelor eficiente pentru prevenirea, avertizarea timpurie, gestionarea și depășirea efectelor fenomenelor meteorologice extreme (valuri de căldură, de frig, inundații);
    • de asigurare a informării și sensibilizării populației, comunicare a riscurilor în legătură cu schimbările climatice;
    • de fortificare a sistemului de prevenire și control a bolilor infecțioase influențate de schimbările climatice;
    • măsuri pentru creșterea rezilienței instituțiilor medicale la schimbările climatice și dezvoltarea serviciilor medicale "verzi" etc.
    Concurs pentru articole jurnalistice cuprivire la problemele de adaptare la schimbările climatice
    02.10.2017     10  
    Oficiul "Schimbarea Climei" lansează un concurs pentru articole jurnalistice cuprivire la problemele de adaptare la schimbările climatice Oficiul "Schimbarea Climei", Ministerul Mediului prin intermediul ProiectuluiADA/PNUD "Suport pentru Procesul Național de Planificare a Adaptării
    Atelier de lucru cu scopul de a spori adaptarea Republicii Moldova la schimbările climatice
    03.09.2017     13  
    Captarea și utilizarea durabilă a apelor pluviale prin intermediul reabilitării iazurilor/heleșteielor existente și construcției altor noi a fost principalul subiect discutat în cadrul unui atelier de lucru, desfășurat, ieri la Chișinău.