Acordul de la Paris (2015) recunoaște importanța eforturilor concentrate atât la nivel național, cât și la nivel subnațional și nestatal în extinderea acțiunii de adaptare pentru combaterea provocărilor schimbărilor climatice. Coordonarea acțiunilor diferitor actori din țară rezultă în obiective de adaptare mai realiste și mai cuprinzătoare, precum și o politică eficientă de planificare pentru atingerea acestor obiective. La fel, este o necesitate crescândă de a comunica cetățenilor țării, precum și comunității internaționale rezultatele acțiunilor întreprinse în scopul realizării obiectivelor Contribuțiilor Naționale Determinate (2016) ale Republicii Moldova pe componentul de adaptare.

Integrarea adaptării în planificarea la nivel de sector al economiei naționale este considerată critică pentru realizarea cu succes a adaptării pe termen mediu și lung. Pe parcursul procesului de consultare din cadrul planificării adaptării Republicii Moldova la schimbările climatice, realizat printr-o serie de evenimente publice (conferințe, ateliere de lucru, mese rotunde, întâlniri bilaterale), părțile interesate participante, în special factori de decizie, și-au exprimat opinia că în stadiul actual al dezvoltării socio-economice a țării,  abordarea cea mai adecvată în minimizarea vulnerabilităților legate de schimbările climatice și a adaptării ar fi bazată pe sectoare. Această abordare a fost adoptată și în cadrul elaborării Strategiei de Adaptare la Schimbarea Climei a Republicii Moldova (2014) și a Planului de Acțiuni al său. Prin urmare, în procesul de planificare a adaptării, abordarea sectorială a fost cea care a predominat.

În același timp, a fost identificată necesitatea emergentă a unei coordonări adecvate a acțiunilor intersectoriale între sectoarele cheie: resursele de apă, agricultură, silvicultură, sănătate, energie, transport care sunt puternic expuse factorilor climatici. Tipic, procesul de planificare a Republicii Moldova are o abordare sectorială bazată pe activități sectoriale. Dar, schimbările climatice deja sunt resimțite in Republica Moldova printr-un impact intersectorial, iar sectoarele se confruntă cu resurse limitate, de aceea planificarea și implementarea adaptării necesită o abordare cuprinzătoare și integrată, coordonată între sectoare. Coordonarea intersectorială va contribui la identificarea oportunităților de adaptare conexe, în special între sectoarele cheie, cum ar fi resursele de apă-securitatea alimentară-energie și înțelegerea perspectivelor acestora în adaptarea țării la schimbările climatice.

Necesitatea unei agenții cu influență în cadrul organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale a fost identificată ca o modalitate de a asigura coordonarea acțiunilor de planificare la niveluri multiple de guvernanță și de a sprijini procesul de planificare integrată a adaptării și de a contribui la stimularea acțiunilor eficiente din cadrul sectoarelor.

Provocarea schimbărilor climatice necesită un efort concertat nu numai la nivel național și de sector, dar și a unei game variate de actori subnaționali și neguvernamentali, cum ar fi primăriile, ONG-urile, asociațiile de femei, sectorul privat, întreprinderile. Prin urmare, este necesar ca actorii nestatali și subnaționali să fie pe deplin integrați în viziunea națională și să fie bine coordonați cu politicile naționale și sectoriale de adaptare. Din aceste motive, cu toate că abordarea bazată pe sectoare este percepută ca una principală, nivelurile subsectorial, raional, comunitar au fost integrate și aplicate în timpul planificării și implementării acțiunilor de adaptare în Republica Moldova.

În scopul respectării într-o manieră sistemică a necesităților și cerințelor de diferite niveluri de guvernanță impuse de provocările climatice, a fost elaborat Mecanismul de Coordonare a procesului de Adaptare la Schimbările Climatice (MCASC) ca mecanism plurisectorial și multipartit pentru menținerea unui aranjament instituțional durabil în scopul planificării și implementării adaptării la schimbările climatice în Moldova, prezidat de Comisia Națională pentru Schimbări Climatice (CNSC).

Republica Moldova în eforturile sale de a institui un proces integrat de planificare națională de adaptare (PNA) la nivel național și procesul de planificare a adaptării sectoriale (PSA) la nivel sectorial, a aliniat funcționalitatea MCASC la ciclul de planificare a PNA și PSA. Prin Hotărârea de Guvern ( x) dedicată instituirii MCASC, ministerele de resort au sarcina de a dezvolta un mediu de abilitare pentru implementarea acțiunilor de adaptare în sectorul respectiv la fiecare patru ani, racordat la ciclurile de planificare periodică a sectoarelor sau să integreze adaptarea în planificarea dezvoltării durabile a sectoarelor. Ambele abordări  duc la formularea unui plan de adaptare sectorială (PSA). În cadrul PSA-urilor sectoarele vor stabili obiective și ținte de adaptare pentru ciclul respectiv, care le vor realiza prin acțiunile întreprinse la nivel intersectorial, sectorial și subsectorial. Acțiunile de adaptare incluse în PSA-uri vor fi anticipate de consultări extinse cu părțile interesate, în timpul cărora se vor prioritiza măsurile de a fi implementate în perioada ciclului respectiv, precum și cu stabilirea responsabilităților de implementare. Bugetarea măsurilor de adaptare se va face din cadrul bugetului sectorial, dar și din suportul parvenit de la sectorul privat, precum și cel de la donatorii externi, partenerii de dezvoltare.

Odată cu avansarea procesului de planificare și implementare a adaptării la schimbările climatice, apare necesitatea monitorizării și evaluării eficienții politicilor elaborate, realizării obiectivelor și țintelor stabilite la nivel de țară și sector. Procesul adaptării necesită un sistem de evaluare a rezultatelor măsurilor întreprinse, dar și a stării reale de adaptare la nivel de sistem, subsistem care trebuie să ducă la diminuarea vulnerabilității și mărirea rezilienței sistemelor și rezistenței organismelor.